Analiști: Guvernul Tsipras va fi într-o situație incertă indiferent de rezultatul referendumului

„Indiferent dacă grecii vor accepta sau vor respinge măsurile creditorilor străini, controlul Guvernului Alexis Tsipras asupra puterii va fi afectat mai mult decât a calculat primul-ministru”, comentează cotiodianul The New York Times.

„Deteriorarea stării unei economii dependente de importuri va genera o scădere rapidă a susținerii populare pentru Guvern, iar convocarea alegerilor parlamentare ar putea deveni inevitabilă”, afirmă Dimitri Sotiropoulos, profesor de Științe politice la Universitatea din Atena.

„Guvernul Tsipras nu are încredere în Uniunea Europeană și în Fondul Monetar Internațional, iar aceste entități au o încredere și mai redusă în Tsipras”, subliniază Sotiropoulos.

„Un vot negativ ar fi o victorie a Guvernului. Dar cu astfel de victorii nu se poate supraviețui, pentru că sunt necesare fonduri pentru a repune în funcțiune economia Greciei”, apreciază expertul.

„Un vot afirmativ la referendum va ridica semne mari de întrebare asupra mandatului premierului Tsipras, care ar putea fi obligat să extindă coaliția guvernamentală”, apreciază analistul politic George Sefertzis.

„Declinul politic al lui Alexis Tsipras va fi la fel de rapid și dacă majoritatea grecilor vor respinge planul creditorilor, dat fiind că nu va avea mult timp la dispoziție pentru a salva țara de la colaps economic”, argumentează Sefertzis.

Premierul Greciei, Alexis Tsipras, a promis vineri seară poporului elen că va ajunge la un acord cu instituțiile financiare internaționale în cel mult 48 de ore după referendumul de duminică, indiferent de rezultat. „Vom ajunge la un acord cu creditorii internaționali în cel mult 48 de ore după referendum, indiferent de rezultat”, a promis Tsipras într-un discurs televizat. „Cu cât va fi mai mare proporția celor care resping măsurile creditorilor, cu atât mai bun va fi acordul. Dacă majoritatea grecilor vor vota afirmativ, propunerile creditorilor vor fi transpuse în lege”, a promis Tsipras.

„Eu nu voi așeza funcția mea deasupra intereselor națiunii”, a subliniat Tsipras, sugerând că ar putea demisiona.

„Referendumul de duminică nu este despre oportunitatea rămânerii Greciei în zona euro”, a declarat Tsipras într-un discurs televizat adresat națiunii, subliniind că dorește rămânerea țării în spațiul monedei unice. „Vă îndemn ca, la referendum, să spuneți «nu» ultimatumurilor, șantajului, diviziunilor și temerilor”, a declarat Tsipras.

Referindu-se la raportul Fondului Monetar Internațional prezentat joi, Tsipras a apreciat că evaluarea economică justifică poziția Guvernului Greciei în favoarea restructurării datoriei suverane a țării. „Raportul FMI justifică opțiunea noastră de a nu accepta un acord care ar evita o problemă majoră, cea a datoriilor”, a subliniat Tsipras. „Un vot negativ la referendum va însemna continuarea negocierilor cu creditorii în condiții mai bune decât până acum”, a spus premierul grec.

Germania a exclus posibilitatea restructurării datoriei suverane a Greciei, în pofida recomandării Fondului Monetar Internațional în acest sens și a avertismentului că Atena va avea nevoie de 50 de miliarde de euro în plus până în anul 2018. „Raportul FMI privind nevoile financiare ale Greciei nu conduce în niciun fel la concluzia că este necesară o restructurare a datoriei suverane”, a declarat Martin Jaeger, purtătorul de cuvânt al Ministerului german al Finanțelor. „Situația economică a Greciei a fost înrăutățită de conducerea defectuoasă a Guvernului de la Atena de la începerea mandatului, în ianuarie”, a spus Jaeger. Oficialul german a exclus posibilitatea aplicării cu rapiditate a unui nou plan de asistență financiară pentru Grecia, subliniind că „procedura nu este ușoară”.

Guvernul de la Atena, condus de premierul de extremă-stânga Alexis Tsipras, a gestionat ineficient sistemul financiar și economic al Greciei, agravând situația în ultimele luni, se arată într-un raport elaborat de Fondul Monetar Internațional (FMI) prezentat joi. „Înainte de luna ianuarie, când a început mandatul Guvernului Tsipras, economia Greciei atinsese un punct după care putea continua achitarea datoriilor țării în anii următori. Dar, în ultimele luni, Guvernul de la Atena a diminuat eforturile de îmbunătățire a stării economiei și a încetinit privatizarea companiilor de stat care ar fi adus fonduri la buget”, precizează raportul FMI. „A fost creat un nou gol financiar. (…) Aceste noi necesități financiare ale Greciei, care se adaugă celor deja existente, fac nesustenabile perspectivele datoriei suverane. Dacă programul de asistență financiară ar fi fost implementat așa cum trebuia, Grecia nu ar fi avut nevoie de eșalonări ale datoriilor”, subliniază FMI. În acest context, Grecia ar avea nevoie de o restructurare a datoriei și de fonduri suplimentare în valoare de 50 de miliarde de euro până în anul 2018, din care 36 de miliarde ar proveni din partea zonei euro, potrivit calculelor Fondului Monetar Internațional.

Premierul Alexis Tsipras a decis organizarea pe 5 iulie a unui referendum prin care grecii să decidă dacă acceptă măsurile de austeritate propuse de creditorii țării. Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internațional nu vor lua nicio decizie privind situația din Grecia înainte de referendumul programat duminică. Programul de asistență financiară în valoare de 240 de miliarde de euro, din care Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro, s-a încheiat marți, aceeași zi în care statul elen trebuia să facă plata către FMI.

Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către țări din zona euro și către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE).

Începând de miercuri, Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăți. Actuala situație de incapacitate de plăți tehnică nu este o premieră pentru Grecia, dar ar putea fi cea mai gravă din istoria țării. În 2012, economia Greciei a fost în incapacitate de plăți tehnică, restructurând o datorie suverană de 124 de miliarde de euro. La acea vreme, Grecia a fost salvată de creditorii europeni. Acum, Grecia riscă să nu poată plăti deloc datoria de 323 de miliarde de euro, iar șansele unei intervenții europene sunt minime. Deocamdată, Grecia nu va intra oficial în incapacitate de plăți doar pentru că Fondul Monetar Internațional oferă unei țări aflate în default tehnic o lună până la constatarea oficială a situației. Practic însă, piețele financiare vor considera Grecia ca fiind o economie insolventă. Grecia deține recordul privind amploarea unei incapacități de plăți a datoriei suverane, iar banca Lehman Brothers, la capitolul insolvenței unei companii (600 miliarde dolari/538 miliarde euro) în anul 2008.